Timpul

Ante scriptum: Acest articol este doar o interpretare din perspectiva experienței subiective umane.

Tot ceea ce există este prezentul. Un mare și adânc prezent. Trecutul și viitorul sunt aici în prezent. Trecutul este prezent în amintirile noastre, în experiențele pe care le-am trăit și care ne-au modelat. La fel, viitorul este prezent în speranțele, visurile și planurile noastre.

Felul cum ne raportăm la viitor afectează acțiunile din prezent: de exemplu, dacă vom crede că nu luăm un anumit examen această proiecție va afecta prezentul și va crea anxietate. Dacă nu renunțăm la trecut, acesta va afecta prezentul: de exemplu dacă nu uităm o experiență urâtă din trecut atunci prezentul va fi mai anevoios etc. Corolar, dacă schimbăm prezentul vom putea afecta cum ne raportăm atât la trecut, cât și la viitor. Trecutul nu este fix, sau hotărât, are nuanțe. Poate fi reparat. Câte acțiuni trecute au fost văzute într-o lumină sau viziune diferită, deoarece acțiunile au arătat adevăratul sens al faptelor trecute? S-a întâmplat foarte des de-a lungul istoriei. Aș putea spune că atunci când analizăm o situație din trecut noi căutăm de fapt adevărul, iar acesta, nu este liniar niciodată, ci dimpotrivă este ca un diamant, are multe fațete, are multe unghiuri din care poate fi privit. Iar în același timp dacă nu este înțeles poate fi repetat. La fel și cu viitorul, dacă schimbăm prezentul putem evita o catastrofă, sau un scenariu negativ etc. Din aceste considerente timpul este un cerc. Pe scurt, rezumând: acțiunile din prezent afecteaza proiecțiile noastre viitoare și raportarea la trecut, iară acestea(proiecțiile) pot influența la rândul lor prezentul. Este o tensiune continuă între ce a fost, ce este și ce va fi.

Al doilea aspect al timpului

pe care îl voi discuta aici este că timpul este potențial nemanifestat infinit. În univers există potențial pentru toate acțiunile. Toate aceste acțiuni ar putea fi materializate sau nu. Și cum facem să concretizăm toate acele posibilități ? Prin alegere. Noi alegem ce acțiuni s-ar putea realiza sau nu. Intervalul de alegeri este dat de resurse, fie ele interioare sau materiale. E important să știm să facem alegeri inteligente. Vizualizarea acelui potențial de posibilități te va face să înțelegi că toate lucrurile se petrec într-o anumită ordine. De aceea e nevoie de gândire algoritmică, pentru că de cele mai multe ori noi gândim iterativ. Noi putem concentra mai mulți pași într-unul singur și să facem salturi evolutive. Am putea economisi timp și energie. Dar toate acestea vin cu niște riscuri. Eșecul unui salt poate costa totodată mai mult. Să le spunem riscuri utile. Gândirea algoritmică este dialectica inteligenței intuitive. Este necesar să nu uităm simțămintele din spatele fiecărei acțiuni altfel totul devine mecanic, disimulare, și astfel ajunge o tehnică moartă. Cineva spunea că timpul există ca toate acțiunile să nu se întâmple în același timp în spațiu. Timpul este unitatea de măsură până gândul devine realitate, căci știm cu toții ceea ce este sus(gândul) este și jos(realitate).

Referitor la timp, acesta este în strânsă legătură cu karma.

Uite o analogie simpatică cu informatica: Karma este o noțiune universală și se referă la ceea ce semeni aceea culegi, principiu valabil in toate culturile de pe planetă, cât și în fizica Newtoniană, acțiune - reacțiune însă aceasta are niște particularități. Karma este asemeni unui program software. Karma funcționează cu o buclă „cât timp”. Cât timp ce nu ai învățat lecția ta, trebuie să repeți experiența. Mulți oameni sunt în aceeași buclă întreaga lor viață. Pentru a ieși din buclă, trebuie să fii treaz și să treci la acțiune. Totodată, karma este asincronă, reacțiunea vine când nu te aștepți.